Nicolae Balotă

Timp Mort, 1954-1955, Remember, 1991-1998

Caietul Albastru

Alexandru Philippide

Introducere în opera lui Al. Philippide

Un volum fundamental, pagini memorabile despre literatura franceză nu numai pentru elevi, studenţi, profesori, constituind un manual indirect de literatură franceză; este editat pentru prima dată în Colecţia Ediţii Definitive, în condiţii grafice cu totul excepţionale. „«…Vor crede poate că a fost un bufon, un farsor». Medicul Pierre Boulenger nu se înşelă scriind astfel despre faima viitoare a marelui său prieten, Rabelais. Nimic mai ridicol decât părerile felurite care s-au risipit în decursul veacurilor pe socoteala maestrului Alcofibras. Mirarea acestuia ar fi mare dacă le-ar putea afla şi desigur nu o dată ar azvârli printre hohote câte-o vorba pe care urechile noastre mult prea fine de fii ai veacului al douăzecilea nu ar putea-o cuprinde decât înroşindu-se. Ronsard vede în autorul lui Gargantua un animal jovial şi veşnic însetat, tăvălindu-se în bălţi de vin «ca o broască în noroi». Tabloul acesta bestial cred că n-a mai fost reluat de altul. În schimb judecăţile au fost tot atât de neverosimile.” O carte esenţială. Un manual indirect de literatură franceză.

Literatura franceză. De la Villon la zilele noastre

„Istoria Abderiţilor este artistic superioară Istoriei lui Agathon, fiind savuroasă prin ironia subiacentă, prin grotescul situaţiilor, prin umorul cam vârtos, e drept, dar cu atât mai robust. Opera aceasta anunţă mai puţin un Thomas Mann sau un Robert Musil (cum afirma Fritz Martini) şi mai curând pe un Günter Grass. Ca toate operele satirice din «secolul luminilor», şi aceasta şi-a pierdut o parte cel puţin din «mesajul» ei prin modificarea stărilor de lucruri sau de spirit. Ceea ce nu înseamnă că satira rămâne fără adresă. Democrit în mijlocul abderiţilor, iată omul cugetului, al simţirii înalte, al voinţei de mai bine, în «corabia nebunilor», ca să folosim imaginea lui Sebastian Brant. Admirabilă pentru reprezentarea grotescă a prostiei umane este povestea cu «procesul pentru umbra măgarului» din cartea a patra a Abderiţilor. Istoria aceasta este o carte de învăţătură din care, fireşte, omenirea n-a învăţat nimic.” / Nicolae Balotă În condiţiile unei crize a lucrărilor de sinteză, monografia marelui cărturar Nicolae Balotă despre literatura germană, apărută într-o nouă ediție, constituie un model de analiză și așezare în pagina realității a literaturii germane. „Nicolae Balotă face ordine în jungla de mesaje a lumii, aduce lumina raţionalităţii în obscuritatea manifestărilor omeneşti iraţionale – de la cele instinctuale şi până la cele artistice. Este un raţionalist care nu sacrifică însă complexitatea existenţei, ci o face inteligibilă şi suportabilă. Cărţile sale reprezintă un triumf al spiritului. Citirea lor atentă – de un tânăr, să spunem – echivalează cu urmarea cursurilor unei facultăţi umaniste.” / Alex Ștefănescu

Literatura germană. De la Sturm-und-Drang la zilele noastre

Iulian Boldea

Ediţie alcătuită de Iulian Boldea „Profilul cărturarului Nicolae Balotă, pe care acest volum se străduieşte să-l contureze, adună laolaltă expresivitatea, rigoarea şi erudiţia eseistului şi criticului literar, dar şi afectivitatea sublimată a memorialistului. Sumarul carţii e alcătuit din mai multe texte semnate de Nicolae Balotă, relevante pentru concepţia sa critică şi estetică, dintr-o schiţă de portret aparţinând lui Matei Boila, din două dialoguri în care se împletesc accentele confesive şi proiecţiile teoretice şi din două secţiuni exegetice. Prima, Interpretări, conţine abordări ale operei critice sau memorialistice a lui Nicolae Balotă în ansamblul ei, în timp ce a doua, Lecturi, cuprinde analize aplicate asupra unei anumite cărţi. La toate acestea se adaugă necesarele repere bio-bibliografice. Textele au fost iniţial tipărite într-un număr al revistei „Vatra” consacrat lui Nicolae Balotă; aşa se explică unele referiri ale autorilor la binecunoscuta revistă din Târgu-Mureş. Le mulţumesc, şi pe această cale, domnului Nicolae Balotă, pentru amabilitatea cu care a răspuns provocării noastre, şi celorlalţi autori, pentru disponibilitatea domniilor lor, fără de care acest volum ar fi fost imposibil de realizat.” Iulian Boldea

Nicolae Balotă. Peregrin prin patria cuvintelor

Cu mulţi ani în urmă, am început o explorare plină de ardoare a mării lirice argheziene. Timp de trei ani, am străbătut‑o în lung şi în lat, am coborât în adâncurile ei. Apoi, firul cercetărilor s‑a întrerupt. Între timp – în vara anului 1955 –, l‑am întâlnit pe Poet, o singură dată, într‑o dimineaţă, la mare. Eram încă atât de tânăr, şi consideram încă cu atâta umilinţă scrisul meu ca fiind nevrednic de a se alcătui într‑o „operă”, şi de a sta măcar alături de o operă precum aceea a Poetului, încât n‑am îndrăznit să‑i vorbesc despre incursiunile pline de o riguroasă fervoare în universul său imaginar. Mai târziu, a fost prea târziu. Pentru a‑i studia opera, îl vom jertfi cu bună ştiinţă pe Tudor Arghezi, acel om care a fost, supunând unei epohé toate câte le ştim sau presupunem că le ştim despre el. Nu vom uita, însă, că Poetul, Artistul, Scriitorul despre care vom vorbi nu reprezintă decât făptura mitologică pe care o deducem din singura substanţă „argheziană” ce ne interesează, aceea a cuvintelor sale scrise. A‑l merita pe Arghezi înseamnă a găsi acele căi spre scrisul său, acele modalităţi de exprimare, de formulare, acele valori şi structuri, acele echivalenţe prin care să ne putem apropia această operă sau, altfel spus, prin care ea să devină pentru noi o prezenţă. O monografie de referinţă asupra operei argheziene. O capodoperă, pentru prima dată în Colecţia Ediţii definitive.

Nicolae Balotă

Books

Your next favorite book is out there